Un fost conducător al poliției antidrog și directorul unei organizații care sprijină persoanele dependente au puncte de vedere complet diferite în legătură cu dezincriminarea deținerii drogurilor pentru uz personal. Totuși, ambii sunt de acord asupra unui aspect: statul român nu a reușit să prevină consumul de droguri și nu oferă suport adecvat celor care au nevoie.
„Cel mai mare eșec este cel al politicilor naționale și al strategiilor care s-au elaborat de-a lungul timpului”, susține Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției. Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește zilnic solicitări de la familii care nu știu unde să caute ajutor, în timp ce mulți dependenți așteaptă să fie acceptați în tratament.
Cei doi au discutat pentru SpotMedia.ro despre proiectul legislativ ce propune înlocuirea dosarului penal cu amenzi pentru deținerea drogurilor destinate consumului personal. Ursan susține această modificare, avertizând că un dosar penal poate influența negativ viitorul tinerilor. În schimb, Țone se opune, considerând că eliminarea sancțiunii penale ar putea încuraja consumul și ar complica identificarea traficanților.
Ce modificări ar aduce noua lege
Proiectul de lege B544/2026, depus la Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și de Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial co-autor, însă și-a retras semnătura pe 12 octombrie.
Conform Legii 143/2000, deținerea sau cumpărarea drogurilor pentru consum personal se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală pentru drogurile de risc, și cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru drogurile de mare risc.
Proiectul legislativ propune înlocuirea răspunderii penale cu amenzi contravenționale de 1.000-1.500 de lei pentru drogurile de risc și de 1.500-3.000 de lei pentru drogurile de mare risc.
Deținerea pentru consum personal ar rămâne interzisă, iar traficul va continua să fie considerat infracțiune. Proiectul mai prevede evaluarea persoanelor depistate cu droguri pentru consum personal, măsură ce va fi obligatorie pentru minori, precum și posibilitatea amenajării unor spații pentru consum supravegheat medical pentru adulții cu dependență diagnosticată.
Resursele obținute din amenzi ar urma să fie folosite pentru prevenire și asistență.
Argumente pro și contra dezincriminării
Susținători ai proiectului sau ai dezincriminării
- Inițiatorii Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – consideră că dosarele penale pentru deținerea de droguri în vederea consumului personal sunt disproporționate, afectează viitorul tinerilor și nu rezolvă problema dependenței. Propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și utilizarea resurselor pentru combaterea traficului, prevenție și tratament.
- Organizații care sprijină persoanele afectate de consumul de droguri – promovează reducerea sancțiunilor pentru consumatori și dezvoltarea serviciilor de prevenție, tratament și suport. Acestea susțin o abordare medicală și socială a consumului de droguri.
Oponenți sau cei cu rezerve
- Parchetul General și DIICOT – avertizează că dezincriminarea ar putea îngreuna lupta împotriva traficului de droguri. DIICOT subliniază lipsa unor limite cantitative care să facă distincția între consumatori și traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a evita răspunderea penală.
- Federația Națională a Părinților Edupart – solicită respingerea proiectului în forma actuală și dezvoltarea unei rețele funcționale de prevenție, tratament și recuperare înainte de modificarea legislației.
- Patriarhia Română – consideră că dezincriminarea ar putea transmite tinerilor mesajul că drogurile sunt mai puțin periculoase și ar putea contribui la normalizarea consumului.
Dosarul penal: o influență negativă sau o oportunitate de intervenție?
Marian Ursan crede că dezincriminarea ar schimba percepția societății asupra consumatorilor. „Cred că, în primul rând, îi vom privi altfel. Nu-i vom mai considera infractori”, afirmă directorul Carusel.
El discută despre tineri depistați cu droguri la festivaluri, care se confruntă cu consecințe severe. „Au primit dosare penale, nu au stat la închisoare, dar un dosar penal poate afecta viitorul unei persoane tinere”, spune Ursan.
Cătălin Țone admite că experiența poate fi traumatizantă. „Un dosar penal nu este un lucru plăcut, reprezintă o problemă, poate fi un șoc pentru un tânăr”, afirmă fostul șef antidrog.
El adaugă că, în unele cazuri, intervenția procurorului a fost momentul în care părinții au aflat despre consumul adolescentului, iar acesta a fost îndrumat către evaluare și tratament. „Nu spun că este benefic, dar părinții au aflat că adolescentul consumă, iar acesta a fost supus unei forme de evaluare și tratament și a fost ajutat. Nu sunt puține cazurile”, explică Țone.
Fostul polițist menționează că, de obicei, dosarele pentru deținerea în vederea consumului personal se încheie fără închisoare, iar în ultimii 15 ani nu au existat condamnări cu executare doar pentru acest tip de infracțiune.
În expunerea de motive a proiectului se menționează totuși 520 de condamnări definitive în 2025 conform articolului 4 din Legea 143/2000, comparativ cu 78 în 2016. Dintre condamnările din 2025, 88 au fost cu închisoare cu executare. Documentul nu specifică câte dintre acestea au vizat exclusiv deținerea pentru consum personal și câte au inclus și alte infracțiuni.
Dezincriminarea ar complica prinderea traficanților?
Una dintre principalele obiecții ale lui Cătălin Țone se referă la impactul asupra investigațiilor antidrog. El explică faptul că, atunci când o persoană este cercetată penal pentru deținerea în vederea consumului personal, procurorul caută să afle sursa substanțelor. „În cele mai multe cazuri, ei indică de unde au cumpărat și dealerul, ceea ce permite continuarea anchetei”, susține Țone.
În opinia sa, transformarea faptei în contravenție ar limita aceste posibilități de investigare. De asemenea, traficanții ar putea încerca să profite de modificările legislative, afirmând că drogurile găsite asupra lor erau pentru consum personal.
Cu toate acestea, proiectul nu stabilește o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automat destinată consumului personal. Distincția dintre consum și trafic va continua să depindă de probele prezentate.
O obiecție similară a fost formulată și de Parchetul General, care a emis un punct de vedere negativ asupra inițiativei.
Va crește consumul dacă dispare sancțiunea penală?
Cătălin Țone crede că eliminarea pedepsei penale ar transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, în special în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și înlocuirea cu contravenții înseamnă încurajarea consumului, o formă indirectă de a încuraja consumul”, afirmă el.
Marian Ursan are o opinie diferită. El consideră că o schimbare a abordării punitive ar putea ajuta consumatorii de droguri și comunitățile în care trăiesc, dar subliniază că modificarea legii trebuie să fie însoțită de servicii de sprijin. „Nu e suficient să schimbăm doar legea și să privim altfel oamenii”, avertizează directorul Carusel.
Studiile internaționale nu indică o corelație automată între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii, publicată în 2020 în revista științifică BMJ Open, a arătat că, în majoritatea cazurilor, modificările legislative nu au fost asociate cu schimbări semnificative în consum. Totuși, cercetările s-au concentrat aproape exclusiv pe canabis, în special în Statele Unite, astfel că rezultatele nu pot anticipa efectele proiectului din România.
Date despre consumul de droguri în România
Conform studiului național privind consumul de droguri în populația generală, realizat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.
În schimb, procentul celor care au consumat droguri cel puțin o dată în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. De asemenea, procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5% în aceeași perioadă.
Pentru canabis, procentul celor care au consumat cel puțin o dată în viață a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Totuși, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar cel din ultimele 30 de zile, de la 1,8% la 1,5%.
În rândul adolescenților, studiul european ESPAD 2024 arată că România se numără printre țările în care mai puțin de 2% dintre elevii de 15-16 ani au declarat consum de canabis în ultimele 30 de zile, față de o medie de 5% în țările europene participante.
Această statistică reflectă consumul declarat, nu numărul persoanel
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti
Sursa foto: Ayajiw / Pixabay

