Guvernul condus de Donald Tusk și președintele Tribunalului Constituțional, Karol Nawrocki, sunt implicați într-o luptă pentru controlul acestei instituții. O judecătoare, aleasă de majoritatea actuală din Parlament, a decis suspendarea conducerii Tribunalului, ceea ce a generat proteste în stradă. Tusk susține că acțiunile sale sunt menite să restabilească statul de drept, în timp ce Nawrocki și opoziția acuză o preluare ilegală a Tribunalului.
Pe 31 octombrie, conflictul a dobândit o nouă dimensiune politică, fostul premier Mateusz Morawiecki anunțând o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Președintele a început consultări cu partidele politice, iar Tusk și-a susținut deciziile.
Tribunalul Constituțional are rolul crucial de a verifica conformitatea legilor cu Constituția. Cetățenii și entitățile economice depind de deciziile acestuia pentru a-și proteja drepturile. Întrebarea este: ce se întâmplă atunci când instituțiile nu mai recunosc aceiași judecători și contestă autoritatea deciziilor lor?
Ce se întâmplă acum
Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat pe 30 octombrie suspendarea pentru o lună a președintelui Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański. Ea a afirmat că preia conducerea, invocând experiența sa în magistratură și anumite reglementări referitoare la suspendarea temporară a judecătorilor.
Korwin-Piotrowska a acuzat conducerea Tribunalului de blocarea activității unor judecători aleși de Parlament. Święczkowski și Sochański au respins această suspendare, afirmând că nu există baza legală pentru îndepărtarea lor, conform Rzeczpospolita.
Președintele Nawrocki, sprijinit de partidul Lege și Justiție (PiS), a întrerupt o călătorie în Senegal pentru a reveni în Polonia. Ajuns noaptea la Tribunal, a fost martor la tensiuni. Susținătorii opoziției s-au adunat în fața clădirii, iar poliția a intervenit pentru a menține ordinea și a reține persoanele care încercau să intre.
Nawrocki a acuzat guvernul de încălcarea ordinii constituționale și a solicitat retragerea forțelor trimise la Tribunal, în timp ce Tusk a justificat intervenția, afirmând că restabilirea statului de drept necesită măsuri ferme.
Președintele a purtat discuții cu reprezentanții mai multor partide din coaliția de guvernare, inclusiv PSL și Polska 2050, dar coaliția Civică și formațiunea Noua Stângă au refuzat invitația, conform Onet.
Mateusz Morawiecki a anunțat că grupul său parlamentar, Rozwój Plus, intenționează să propună o moțiune de cenzură și un guvern condus de Marek Jurek, fost președinte al Seimului. Procedura legislativă permite demiterea guvernului doar dacă în același timp este ales un nou premier, ceea ce înseamnă că inițiativa are nevoie de o majoritate care să-l susțină pe succesorul lui Tusk.
Cum s-a ajuns aici
Majoritatea parlamentară din jurul Platformei Civice și PSL a ales cinci judecători înainte de a pierde puterea în 2015. Tribunalul a stabilit ulterior că trei dintre aceste alegeri erau conforme cu Constituția, în timp ce două nu, iar mandatele acestora urmau să expire după formarea noului Parlament.
Noua majoritate PiS a respins toate cele cinci alegeri și a desemnat proprii candidați. Președintele de atunci, Andrzej Duda, le-a acceptat jurământul, inclusiv celor care ocupau deja legal trei locuri. Duda a respins jurământul celor numiți de vechiul Parlament.
Guvernarea PiS a modificat reglementările de funcționare ale Tribunalului, iar executivul a refuzat să publice o hotărâre din 2016 care considera neconstituționale anumite modificări. Criticii au acuzat partidul de supunerea instituției controlului politic, conform Euronews.
Problemele grave au fost confirmate ulterior de instanțele europene. În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că participarea unui judecător ales neregulamentar a încălcat dreptul unei companii de a fi judecată de o instanță legal constituită.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat în decembrie 2025 că neregulile din numirea judecătorilor și a președintelui Tribunalului compromiteau independența și imparțialitatea instituției. CJUE a stabilit, de asemenea, că hotărârile Tribunalului, care contestau autoritatea dreptului european, încălcau obligațiile Poloniei ca stat membru.
Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului în decembrie 2023 cu angajamentul de a restabili independența justiției. Executivul său a contestat legitimitatea Tribunalului și a refuzat să publice hotărârile acestuia. Deși instituția a continuat să funcționeze, guvernul nu a recunoscut deciziile sale.
Parlamentul a încercat să reformeze Tribunalul prin două legi adoptate în septembrie 2024, dar Duda le-a trimis pentru verificare Tribunalului, care le-a declarat neconstituționale în iulie 2025, astfel că reforma nu a fost implementată.
Refuzul jurământului a generat un nou blocaj. Parlamentul a ales în 2026 opt judecători pentru Tribunalul cu 15 membri, iar Nawrocki a acceptat jurământul a trei dintre ei, respingându-l pentru ceilalți cinci. Aceștia au depus jurământul printr-o procedură alternativă, în Parlament, dar Święczkowski nu le-a permis să înceapă activitatea.
CEDO a solicitat deja autorităților, printr-o măsură provizorie anunțată pe 6 mai, să nu împiedice acești patru judecători blocați în primăvară în exercitarea atribuțiilor lor. Totuși, Curtea nu a pronunțat o hotărâre definitivă asupra fondului cauzei.
Comisia de la Veneția a explicat într-o opinie adoptată în octombrie că Parlamentul este responsabil de alegerea judecătorilor, iar președintele nu poate transforma depunerea jurământului într-un veto asupra alegerii acestora.
Ce poate urma
Anna Korwin-Piotrowska a convocat Adunarea Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie. Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a cerut și ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a permite urmărirea lor penală. Totuși, disputa ar putea continua și în privința celor care au dreptul să participe la întâlnire și să voteze.
Un acord politic ar putea preveni escaladarea conflictului. Szymon Hołownia din Polska 2050 a solicitat discuții directe între Tusk și Nawrocki pentru a restabili funcționalitatea Tribunalului. Criticând atât controlul PiS asupra instituției, cât și confruntarea actuală, el propune dialogul.
Fundația Helsinki susține o propunere a Fundației Batory ce vizează un acord constituțional pentru reconstrucția instituției. Planul include schimbarea regulilor de alegere a judecătorilor, astfel încât un singur partid să nu poată controla Tribunalul, finalizarea mandatelor actuale și alegerea unei noi componențe conform acestor reguli.
Organizația avertizează că metoda actuală poate crea un precedent: o viitoare majoritate ar putea alege un judecător cu o vechime mare, care să suspende conducerea și să preia controlul instituției.
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, afirmă că simpla schimbare a conducerii nu este suficientă. Tribunalul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor dincolo de diviziunile politice.
„Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile”, afirmă el într-un interviu pentru Rzeczpospolita.
Krzysztof Izdebski consideră că polarizarea complică posibilitatea unui compromis, deoarece fiecare parte refuză să cedeze.
Actuala majoritate trebuie să răspundă și criticilor legate de propriile numiri. Parlamentul l-a ales în septembrie pe Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, ca judecător constituțional, iar unii membri ai coaliției s-au opus, considerând că aceasta contrazice angajamentul de a scoate justiția de sub influența politică.
Alegerile din 2027 ar putea extinde confruntarea. Profesorul de drept Marcin Matczak avertizează că Tusk poate mobiliza susținătorii, dar riscă să piardă alegătorii moderati.
Economia ar putea resimți efectele în timp. Analistul XTB Michał Stajniak estimează un impact imediat limitat asupra piețelor, deoarece investitorii sunt familiarizați cu conflictul de ani de zile. Totuși, el avertizează că incertitudinea în privința aplicării legilor poate conduce la amânarea investițiilor și la cerințe mai mari de dobândă pentru finanțarea statului. Companiile și investitorii trebuie să aibă încredere că regulile rămân valabile și după schimbarea puterii.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/criza-din-polonia-poti-sa-repari-o-institutie-politizata-fara-sa-i-compromiti-si-mai-mult-legitimitatea
Sursa foto: Abhishek Navlakha / Pexels

