Acuzațiile împotriva angajaților CFR
Un grup de lucrători de la Căile Ferate Române (CFR) este subiectul unor acuzații severe de fraudă, fiind suspectați că au fost implicați într-o schemă complexă de înșelăciune cu bilete de tren. Procurorii afirmă că aceștia ar fi manipulăm sistemul de vânzare a biletelor pentru a obține câștiguri financiare ilegale. Investigațiile preliminare sugerează că angajații implicați ar fi deturnat fonduri prin emiterea de bilete false și modificarea datelor de călătorie în sistemele informatice ale CFR. Acesta ar fi colaborat pentru a-și ascunde urmele activităților ilegale, complicând astfel demersurile anchetatorilor în stabilirea magnitudinii prejudiciului creat.
Implicarea ChatGPT în investigație
ChatGPT, un model sofisticat de inteligență artificială dezvoltat de OpenAI, a fost folosit într-un mod neașteptat în această investigație. Conform surselor implicate în anchetă, anumiți angajați CFR acuzați au recurs la acest instrument pentru a obține sfaturi despre cum să răspundă întrebărilor anchetatorilor. Conversațiile interceptate au arătat că aceștia au încercat să utilizeze ChatGPT pentru a crea răspunsuri care să pară coerente și credibile, în încercarea de a-și diminua implicarea percepută în activitățile ilegale. Anchetatorii au descoperit că suspecții au adresat întrebări detaliate AI-ului, căutând sfaturi cu privire la limbajul și strategia de comunicare pe parcursul interogatoriilor. Această utilizare a inteligenței artificiale a generat întrebări etice și legale suplimentare, complicând și mai mult cazul. În contextul actual, cu tehnologia având un rol tot mai important în diverse domenii, anchetatorii examinează modul în care astfel de instrumente pot influența desfășurarea investigațiilor și necesitatea reglementării utilizării lor în situații analogice.
Modurile de fraudare utilizate
Modurile de fraudă folosite de angajații CFR erau bine organizate și includeau mai multe etape care asigurau succesul operațiunii. În primul rând, aceștia au profitat de vulnerabilitățile sistemului de emitere a biletelor, generând bilete false sau duplicate care erau ulterior vândute călătorilor. În anumite cazuri, biletele erau emise cu date de călătorie schimbate, permițându-le să fie revândute de mai multe ori. Sistemul de rezervare al CFR era manipulat astfel încât să nu înregistreze corect toate tranzacțiile, facilitând deturnarea fondurilor fără a lăsa dovezi evidente.
O altă metode aplicată a fost modificarea datelor în sistemele informatice pentru a indica că biletele au fost anulate sau returnate, în realitate fiind utilizate de pasageri. Această practică le permitea suspecților să păstreze banii din vânzările de bilete, în timp ce în registrelor oficiale apărea că nu s-a realizat nicio tranzacție. Angajații implicați aveau acces direct la sistemele informatice și își foloseau avantajul pentru a șterge urmele fraudei.
Au fost, de asemenea, identificate cazuri în care angajații colaborau cu persoane externe, care serveau drept intermediari în vânzarea biletelor frauduloase. Acești intermediari aveau rolul de a căuta clienți și de a facilita tranzacțiile, asigurând livrarea și plata biletelor fără a stârni suspiciuni. În schimbul acestor servicii, intermediarii primeau un procent din câștigurile realizate. Această rețea complexă de colaborare a permis fraudatorilor să opereze la o scară extinsă, obținând sume considerabile de bani, în timp ce riscurile erau distribuite între mai multe persoane.
Reacțiile angajaților la anchetă
În fața anchetatorilor, angajații CFR implicați în scandalul de fraudă au adoptat diverse strategii de apărare, încercând să minimizeze impactul rolului lor în activitățile ilegale. Mulți au susținut că nu erau conștienți de amploarea fraudelor sau că au acționat conform ordinelor superiorilor fără a cerceta. Unii au declarat că au fost constrânși să participe la acțiuni pe care le considerau discutabile, temându-se de repercusiuni asupra locurilor lor de muncă.
În timpul interogatoriilor, unii angajați au încercat să se distanțeze de activitățile incriminate, afirmând că rolul lor în companie era limitat și că nu aveau acces la sistemele informatice necesare pentru a implementa modificările ilegale. Cu toate acestea, anchetatorii au prezentat dovezi care sugerează contrariul, inclusiv date care demonstrează accesul frecvent al acestora la sistemele critice în perioadele când au avut loc fraudele.
Un alt aspect al reacțiilor angajaților a fost încercarea de a diminua gravitatea acțiunilor comise, susținând că impactul financiar asupra companiei a fost nesemnificativ și că intervențiile lor nu au fost motivate de câștiguri personale substanțiale. Aceștia au menționat, de asemenea, condițiile dificile de muncă și lipsa de supraveghere adecvată ca factori care au contribuit la comiterea fraudelor.
Pe de altă parte, anchetatorii au observat inconsecvențe în declarațiile angajaților, ceea ce a generat suspiciuni suplimentare privind veridicitatea acestora. În anumite cazuri, mărturiile au fost contrazise de dovezi materiale sau de declarațiile altor colegi, complicând și mai mult procesul de investigare. Echipa de anchetă continuă să examineze cu atenție toate declarațiile și să confrunte suspecții cu dovezi suplimentare pentru a clarifica implicarea fiecăruia.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
 se confruntă cu acuzații grave de fraudă, fiind suspectați că au...){kind=link}