REPORTAJ. Tineri fermieri în România: de la YouTube la agricultură diferită

Frații Corbu se consideră a fi singurii agricultori dintr-o familie de contabili și constructori. La vârsta de 33 de ani, au înființat o grădină ce cuprinde acum peste 800 de specii de legume și plante aromatice. Aceștia colaborează și cu restaurante din București, având și un magazin online pentru vânzări. Tot în apropierea Capitalei, un alt tânăr din București a creat propria fermă, unde, pe lângă legume, îngrijește și animale precum alpaca, rațe, țapi și capre.

Statistici îngrijorătoare în agricultură

La nivel european, doar 12% dintre agricultori au sub 40 de ani. Aceasta este o problemă pe care Comisia Europeană încearcă să o abordeze prin diverse inițiative. Tinerii care sunt deja implicați în agricultură împărtășesc experiențele lor din România, Bulgaria, Spania și Italia, evidențiind aspecte și dificultăți comune.

Gabriel Corbu își face zilnic drum de la București la Singureni, o localitate din județul Giurgiu, situată la aproximativ 30 de kilometri distanță. Aici, împreună cu fratele său geamăn, Mihai, a deschis în 2019 o grădină.

Grădina Corbilor

Grădina poartă numele familiei Corbu și include trei sere, un câmp și o livadă, având o diversitate impresionantă de legume și ierburi. Gabriel, în vârstă de 40 de ani, a avut mereu o pasiune pentru plante, fiind crescut în apropierea unei păduri.

După ce a absolvit Liceul Forestier din Piatra Neamț, a venit la București pentru a studia horticultura la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. În 2008, a beneficiat de o bursă în Anglia, unde a descoperit agricultura ecologică și conceptul de „whole food”. A decis să aducă aceste idei și în România.

„Mi s-a părut un subiect nou, de interes și am început să studiez partea de agricultură ecologică”, afirmă el. Fratele său, Mihai, a urmat aceleași studii și l-a susținut în această călătorie.

Oferind consultanță și implementând idei inovatoare

Cei doi frați ofereau consultanță în domeniul solariilor și fermelor înainte de a ajunge la Singureni. „Am găsit aici un teren ieftin, aproape de București, și l-am achiziționat. Așa a început Grădina Corbilor”, povestește Gabriel.

Pentru ei, totul a decurs firesc, dorind să aplice ceea ce învățau. „Nimeni din familia noastră nu a fost agricultor. Provenim dintr-o familie de contabili și constructori. Noi suntem singurii agricultori din familie”, spune el zâmbind.

Grădina lor se bazează pe teoria lui Gabriel, care susține că diversitatea plantelor este esențială: „Noi aici, de-aia și avem atât de multe specii. Încercăm să facem agricultura diferit, lăsând terenul să se odihnească și acceptând chiar și plantele considerate necontrolate, ca parte din ecosistemul nostru”, adaugă el.

Alex, tânărul fermier autodidact

La o distanță de sub o oră de Singureni, în comuna Hotarele, Alex, un tânăr de 29 de ani, își savurează cafeaua împreună cu țapul său, Spumel. Aici se află „Domeniul Anghel”, unde animalele și plantele se îngrijesc reciproc.

Alex nu are o numărătoare exactă a animalelor, deoarece „se schimbă frecvent”. El îngrijește o varietate de animale, inclusiv o alpacă, câini, pisici și prepelițe, având și două solarii în care cultivă zmeură, mure și struguri.

După mulți ani de viață în apartament, Alex a decis în 2018 să se mute la Hotarele, achiziționând un teren pe care a început cu un solar de 40 de metri pătrați, „ca hobby, pentru a învăța, pentru că nu știam nimic despre agricultură”. A învățat să se descurce singur, urmărind tutoriale pe internet.

„Nu am știut ce presupune, nu știam să bat un cui, nu știam să fac nimic. A trebuit să plătesc pe cineva pentru orice. Cu timpul, am realizat că munca este scumpă și am învățat să fac singur, inclusiv să folosesc drujba, după ce m-am uitat pe YouTube”, mărturisește el.

Schimbarea de carieră a lui Alex

Contrar fraților Corbu, Alex nu a studiat nimic legat de agricultură, având o specializare în kinetoterapie. După o scurtă perioadă în care a profesat, a realizat că nu este domeniul său.

„Trebuia să fac ceva care să mă implice fizic. Nu pot să lucrez la birou, nu am răbdare. Am nevoie de activitate, de mișcare”, explică el despre tranziția sa profesională. A început să livreze legume și ouă în București, iar acum își pregătește ferma pentru vizitatori și creează conținut pentru rețelele sociale, având aproape 50.000 de urmăritori pe YouTube și 165.000 pe TikTok.

Interesul tinerilor pentru agricultură

Gabriel, Mihai și Alex sunt exemple de tineri fermieri europeni. Vârsta medie în acest sector este de 57 de ani, iar doar 12% dintre agricultori au sub 40 de ani, conform unui raport al Comisiei Europene. De aceea, Comisia a început să încurajeze interacțiunea între generații, considerând-o esențială pentru securitatea alimentară și viabilitatea mediului rural european.

Tinerii care aleg agricultura nu urmează adesea căile tradiționale. Frații Corbu, de exemplu, inovează în legumicultură prin metode bio și prin cultivarea unor soiuri rare. La rândul său, Alex a adăugat o fermă de animale și o strategie de promovare pe rețelele sociale.

Schimbarea rolului agricultorilor

În Italia, Jacopo Trasolini, un tânăr de 32 de ani, administrează o agropensiune și produce produse cosmetice din kiwi crescut local. El subliniază că activitățile agricultorilor nu se mai limitează la agricultură, ci implică și gestionarea marketingului și interacțiunea cu oaspeții.

„Într-o zi semeni, a doua zi te ocupi de rețelele sociale, iar în ziua următoare primești vizitatori. Nu mai este vorba doar despre agricultură”, explică el. Trasolini consideră că tinerii agricultori au trecut de la statutul de muncitori la cel de antreprenori.

Utilizarea tehnologiei în agricultură

În Spania, Gonzalo, un fermier de 36 de ani, a implementat tehnologii moderne la ferma de vaci a tatălui său. Acesta utilizează o aplicație pentru a monitoriza în timp real producția de lapte, având acces la date precise despre fiecare vacă.

„Utilizarea tehnologiei îmi permite să mențin un echilibru între viața profesională și cea personală”, afirmă Gonzalo, care recunoaște că tinerii fermieri își doresc să aibă timp liber și o calitate mai bună a vieții.

Provocările actuale ale agricultorilor

În ciuda avantajelor tehnologiei, agricultorii se confruntă cu probleme serioase, cum ar fi schimbările climatice. Gabriel Corbu menționează că, în ultimele luni, a fost aproape imposibil să cultive anumite plante din cauza căldurii extreme.

El oferă un exemplu concret: „Am pierdut peste 5.000 de răsaduri de salată din cauza temperaturilor ridicate din solar”. Acum, în grădina sa se cultivă și kaki și passiflora, specii care necesită multă căldură și care încep să se adapteze climatului românesc.

„Agricultorii vor trebui să adapteze culturile la condițiile climatice. De aceea, în România, apar treptat și specii exotice”, explică Gabriel, care a început să recolteze fructe de passiflora.

Provocările nu se opresc aici, deoarece Gonzalo, din Spania, observă că stresul termic afectează și producția animalelor. Fermierii din întreaga Europă trebuie să continue să-și desfășoare activitatea, indiferent de condițiile meteorologice, subliniază și Kostas Kafes, vicepreședinte al Asociației Agricole din Thiva, Grecia.

Pentru agricultori, investițiile sunt continue și adesea nu acoperă costurile, ci mai degrabă conduc la pierderi.

Problema forței de muncă

Pe lângă dificultățile legate de climă, agricultorii se confruntă și cu o lipsă acută de forță de muncă. Gabriel menționează că la Grădina Corbilor lucrează doar trei persoane, inclusiv el și fratele său.

„A fost greu să găsim oameni dispuși să lucreze în solarii. Uniți veneau câteva zile, apoi nu mai răspundeau, iar alții nu se prezentau deloc”, explică el, evidențiind faptul că mulți se feresc de munca în agricultură.

Alex, fermierul din Hotarele, confirmă această situație și adaugă: „Tinerii pleacă la București, iar cei care rămân sunt fie prea în vârstă, fie nu doresc să muncească”. El a încercat să angajeze oameni din sat, dar a întâmpinat dificultăți similare.

„Am avut situații în care am fost nevoit să plec urgent și am chemat pe cineva de la București, plătind suplimentar”, spune el. Problema forței de muncă este una sistematică în zonele rurale: „Am încercat să aduc oameni aici, dar nu sunt serioși. Îți muncește prima zi, iar a doua zi nu îți mai răspunde”, concluzionează el.

Provocări comune cu vecinii bulgari

Problema lipsei de forță de muncă este similară și în Bulgaria. La 160 de kilometri distanță de Giurgiu, Petar Petrov, proprietar al unei ferme de vaci și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri, indică aceleași dificultăți.

„Lipsa forței de muncă dedicate, accesul dificil la terenuri și condițiile de creditare sunt obstacolele principale și în Bulgaria”, afirmă Petrov. În zilele următoare, cititorii vor putea descoperi mai multe informații despre viața tinerilor fermieri, ajutoarele disponibile, dificultățile întâmpinate și câștigurile financiare.

Sursa articol: https://hotnews.ro/reportaj-tineri-fermieri-in-romania-de-la-am-invatat-sa-folosesc-drujba-pe-youtube-la-incercam-sa-facem-un-pic-altfel-agricultura-2384730

Sursa foto: Surya Travel / Pexels

Ultimele stiri
itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.
Ultimele stiri