Hai să stăm un pic de vorbă despre un subiect care, sincer, e super important și, totuși, nu primește destulă atenție: cum ne influențează ciclul menstrual rezultatele la imagistică.
E genul de lucru despre care nu te gândești până nu ești pusă în situația de a-ți face o ecografie, o mamografie sau, Doamne ferește, un RMN. Și atunci, dintr-odată, te trezești cu o grămadă de întrebări și cu o mică teamă în suflet.
Ideea e simplă, de fapt. Corpul nostru e o mașinărie incredibil de complexă, iar fluctuațiile hormonale care vin la pachet cu ciclul menstrual nu sunt doar despre dispoziție, pofte sau crampe. Ele afectează, subtil, dar sigur, aproape totul, inclusiv țesuturile pe care medicii le scanează cu aparatele acelea sofisticate. Să-ți dau un exemplu personal.
Acum câțiva ani, am fost la o mamografie de rutină și am prins-o fix cu câteva zile înainte de menstruație. Eram un pic agitată, ca oricine, dar nu m-am gândit nicio secundă că momentul ar putea conta. Ei bine, am primit un rezultat cu un „aspect dens” și medicul a sugerat o reevaluare. Pe moment, m-am panicat.
Evident, am intrat pe internet, am citit tot ce am găsit și, până la urmă, mi-am dat seama că, cel mai probabil, densitatea crescută era doar o reflexie a hormonilor mei de la acel moment. Am repetat investigația după ciclu și, surpriză, totul arăta mult mai clar și mai liniștitor. De atunci, am învățat o lecție prețioasă: momentul contează enorm.
De ce apare această „ceață” hormonală?
Să vorbim puțin despre hormoni, fără să ne pierdem în detalii academice plictisitoare.
Ciclul menstrual are, în mare, două faze principale. Prima, faza foliculară, începe în prima zi a menstruației și se termină la ovulație. În timpul ăsta, nivelul de estrogen crește.
Estrogenul este un hormon care face ca țesutul mamar să devină mai dens, mai „umflat”, ca să zic așa. Celulele glandulare se pregătesc, se înmulțesc, totul pentru a crea un mediu propice, în cazul unei posibile sarcini.
Practic, sânii devin mai plini și, uneori, mai dureroși sau sensibili. La imagistică, asta se traduce printr-un aspect mai puțin transparent. Medicii îl numesc adesea „densitate crescută”. Gândește-te la o imagine cu rezoluție mai slabă. E mai greu să distingi detaliile fine, nu-i așa?
A doua fază e faza luteală. Ea începe după ovulație și se termină cu menstruația. Aici, progesteronul intră în scenă, alături de estrogen. Progesteronul face ca țesutul glandular să se umfle și mai mult, iar rețeaua de ducte lactifere să se dilate.
Cam asta explică de ce, cu o săptămână înainte de menstruație, sutienul pare dintr-o dată mai strâmt și sânii sunt tensionați. Pe ecografie și mamografie, imaginea poate fi și mai greu de interpretat. Nodulii sau chisturile mici, inofensive, pot fi ascunse de acest „zgomot” hormonal. Și invers, o structură care ar putea să pară suspectă într-o fază a ciclului, poate să se dovedească a fi o simplă fluctuație hormonală în alta.
Ecografia mamară: Când e cel mai bine să o faci?
Ecografia este, poate, cea mai „sensibilă” la modificările ciclice. Asta pentru că se bazează pe ultrasunete, iar densitatea țesuturilor joacă un rol crucial. Sfatul unanim al medicilor, și acum cred că aș putea să-l dau și eu, este să programezi ecografia mamară în prima jumătate a ciclului, ideal între a 5-a și a 12-a zi de la începutul menstruației.
În perioada asta, nivelul de estrogen și progesteron este la cel mai mic nivel. Țesutul mamar este mai puțin dens, mai relaxat, iar imaginile sunt mult mai clare. Un medic bun va putea distinge cu ușurință între o formațiune solidă și un chist plin de lichid, fără a fi nevoit să facă presupuneri. Într-un fel, e ca și cum ai curăța o fereastră murdară ca să vezi mai bine ce se află afară.
Mamografia și RMN-ul: Nu e totul doar despre ciclu
Mamografia folosește raze X și are o abordare puțin diferită, dar principiul rămâne același.
Densitatea țesutului mamar afectează modul în care razele X trec prin el. Un sân dens va arăta pe mamografie ca o zonă albă, opacă, iar în spatele acestei zone, orice mică problemă ar putea fi mascată.
De aceea, specialiștii recomandă ca și mamografia să fie făcută în prima parte a ciclului, cam tot în intervalul 5-12 zile. Așa, șansele de a vedea o imagine clară, lipsită de „artefacte” hormonale, cresc considerabil.
Cât despre RMN, lucrurile devin și mai interesante. Rezonanța magnetică nucleară este o metodă foarte performantă, care folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate.
Pentru sân, RMN-ul se face de obicei cu substanță de contrast. Ei bine, sub influența hormonilor, vasele de sânge din sân se comportă diferit, iar țesutul glandular poate capta substanța de contrast într-un mod care imită, uneori, o problemă. Asta poate duce la rezultate fals pozitive.
Adică, RMN-ul arată o zonă care se „aprinde” pe imagine, sugerând un aport sanguin crescut, specific, de exemplu, unei tumori, dar care în realitate este doar o manifestare hormonală inofensivă. E o situație destul de frustrantă, care poate genera mult stres inutil.
Așadar, și în cazul RMN-ului, medicii recomandă cu tărie să fie programat în afara perioadei pre-menstruale, de preferat în aceeași fereastră, a 5-a până la a 12-a zi a ciclului.
Ce facem cu imagistica pelvină? Aici e altă poveste.
Până acum am vorbit de sâni, dar ciclul menstrual influențează în egală măsură și organele pelvine. Gândește-te la uter, ovare și o parte din vezica urinară. Aici, din motive evidente, momentul din ciclu e esențial, dar abordarea e diferită față de cea pentru sâni.
Ecografia transvaginală, de exemplu, este o investigație minunată, care oferă detalii incredibile despre uter și ovare. Dar ce se vede depinde direct de faza ciclului. De exemplu, la începutul ciclului, în faza foliculară timpurie, endometrul (mucoasa uterină) este subțire, iar ovarele conțin foliculii mici, în curs de dezvoltare.
Asta e o perioadă bună pentru a evalua endometrul și pentru a detecta polipi sau alte formațiuni. E momentul perfect pentru a vedea cum arată „la rece” totul. Apoi, pe măsură ce estrogenul crește, endometrul se îngroașă, iar în ovar apare un folicul dominant, care se pregătește să elibereze ovulul. La ecografie, se poate vedea foarte frumos acest folicul care crește. În timpul ovulației, în jurul zilei 14, se poate observa foliculul care se sparge, eliberând ovulul.
E o imagine destul de spectaculoasă. Uneori, se poate vedea și o mică cantitate de lichid liber în jurul ovarului, care e perfect normal. Ulterior, în faza luteală, endometrul devine și mai gros, pregătindu-se pentru o posibilă sarcină.
La ecografie, poate avea un aspect omogen și uneori se poate confunda cu un polip, sau alte formațiuni. Corpul galben (ceea ce a mai rămas din folicul) se poate vedea ca o structură chistică în ovar, iar uneori poate părea o formațiune suspectă.
De aceea, medicul ginecolog va alege momentul ecografiei în funcție de ce anume vrea să evalueze. Dacă vrea să verifice endometrul pentru polipi, te va chema în primele zile ale ciclului. Dacă vrea să monitorizeze ovulația, te va chema în jur de ziua a 12-a, a 13-a, și tot așa. E o artă, nu doar o știință.
Și ce facem dacă se găsește ceva?
Uneori, în ciuda faptului că alegem momentul optim, imagistica poate ridica semne de întrebare. O leziune care persistă sau care are un aspect neobișnuit pe mamografie, ecografie sau RMN, poate necesita un pas mai departe.
Acesta este momentul în care medicul poate recomanda o biopsie histologica. E un termen care, recunosc, sună înfricoșător, dar e esențial. O biopsie presupune prelevarea unei mici mostre de țesut pentru a fi analizată la microscop.
Este singura metodă sigură de a stabili cu precizie natura unei formațiuni, adică dacă este benignă (inofensivă) sau malignă (canceroasă). Și aici, momentul din ciclu poate influența.
Într-un țesut inflamat hormonal, o puncție poate fi mai dureroasă, iar interpretarea microscopică poate fi ușor mai dificilă din cauza modificărilor celulare benigne. Însă, decizia de a face o biopsie este luată întotdeauna de un medic, pe baza unei evaluări atente a tuturor factorilor.
Dacă ar fi să rezum, aș spune așa: ciclul menstrual nu e o simplă rutină biologică. E un ritm care ne guvernează corpul și, ca atare, influențează tot, de la starea de spirit până la modul în care se văd țesuturile noastre pe un ecran medical.
Când vine vorba de sănătatea noastră, e crucial să fim conștiente de acest aspect. Înainte de a te panica pentru un rezultat neclar la o mamografie, gândește-te la momentul în care ai făcut-o. Poate că ești în plină fază luteală și densitatea e doar o reacție hormonală normală.
Discută deschis cu medicul tău. Întreabă-l care e cel mai bun moment pentru a face o investigație și, dacă ești nevoită să o faci într-o altă zi, menționează-i unde te afli în ciclul tău.
O comunicare sinceră și o înțelegere a propriului corp ne pot salva de mult stres inutil și ne pot oferi o imagine mai clară, la propriu și la figurat, asupra sănătății noastre. Nu e vorba de a fi paranoice, ci de a fi informate. Și, sincer, a fi informată e cel mai puternic lucru pe care-l poți face pentru tine.
