contextul istoric al figurilor legionare
Figurile legionare, care întruchipează membri ai Mișcării Legionare din România interbelică, au exercitat o influență considerabilă asupra istoriei naționale. Mișcarea Legionară, deseori denumită Garda de Fier, a fost o organizație politică și paramilitară de extrema dreaptă, fondată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu. Aceasta promova un naționalism extrem, antisemitism și o ideologie mistică, având ca scop revitalizarea morală și spirituală a națiunii române.
În perioada interbelică, legionarii au obținut rapid popularitate, în special în rândul tinerilor și al intelectualilor, grație retoricii lor naționaliste și anticomuniste. Mișcarea a fost implicată în numeroase acte de violență, inclusiv în asasinate politice celebre, precum cel al prim-ministrului Ion G. Duca în 1933 și al istoricului Nicolae Iorga în 1940.
Regimul legionar a ajuns la putere pentru o scurtă perioadă în timpul guvernării național-legionare, între septembrie 1940 și ianuarie 1941, colaborând cu generalul Ion Antonescu. Totuși, conflictele interne și tendințele autoritare au dus la colapsul regimului, iar după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, organizația a fost desființată oficial și persecutată de regimul antonescian.
După Al Doilea Război Mondial, membrii Mișcării Legionare au fost condamnați și marginalizați, iar ideologia legionară a fost interzisă în România, ca urmare a colaborării cu regimul nazist și a implicării în crime de război. Cu toate acestea, simbolurile și figurile legionare continuă să fie subiecte de dispută și dezbatere în societatea românească actuală, datorită moștenirii lor istorice și a influenței pe care le-au avut asupra identității na
implicarea financiară a statului român
Implicarea financiară a statului român în proiectul de restaurare și pictare a capelei din București a generat dezbateri intense în rândul opiniei publice. Statul a decis să suporte o treime din costurile necesare realizării picturilor, o alegere care a suscitat întrebări legate de prioritizarea fondurilor publice și de criteriile care au fundamentat această alocare financiară.
Bugetul alocat de stat este justificat oficial prin dorința de a sprijini restaurarea patrimoniului cultural și religios al țării, însă prezența figurilor legionare în iconografia capelei a stârnit reacții negative din partea unor segmenta ale societății civile și a unor istorici. Aceștia contestă oportunitatea susținerii financiare a unui proiect ce ar putea fi interpretat ca o glorificare sau reabilitare a unei ideologii extremiste, controversate și interzise prin lege.
Ministerul Culturii și Secretariatul pentru Culte au afirmat că finanțarea este dedicată exclusiv aspectelor artistice și arhitecturale, fără a susține vreo ideologie politică. Cu toate acestea, criticii subliniază că includerea figurilor legionare în picturile murale ale capelei ar putea fi percepută ca o formă de legitimare simbolică a trecutului legionar, ceea ce contravine valorilor democratice și memoriei istorice colective.
reacții publice și controverse
Reacțiile publice față de proiectul capelei din București au fost diverse și adesea polarizate, reflectând tensiunile continue din societatea românească legate de moștenirea Mișcării Legionare. Unii cetățeni și organizații nonguvernamentale au condamnat ferm proiectul, considerând că acesta perpetuează și chiar glorifică o ideologie extremistă care a provocat suferințe și conflicte severe în istoricul României. Aceștia au organizat proteste și au inițiat petiții prin care cer retragerea finanțării publice și revizuirea designului iconografic al capelei.
Pe de altă parte, există și voci care apără proiectul, argumentând că este esențial să se mențină toate aspectele istoriei, oricât de controversate ar fi, ca parte a unei memorii colective ce servește drept lecție pentru viitor. Aceștia susțin că iconografia capelei nu ar trebui să fie cenzurată, ci interpretată în contextul său istoric, contribuind astfel la un dialog deschis despre trecut și la o înțelegere mai profundă a complexităților istorice ale României.
Controversele au fost accentuate și de implicarea unor personalități publice și istorici care au exprimat poziții clare în mediile de comunicare, fie criticând, fie susținând inițiativa. Aceștia au adus în discuție subiecte precum libertatea de expresie, responsabilitatea statului în gestionarea fondurilor publice și necesitatea unei educații istorice corecte și echilibrate.
În acest climat de intensă dezbatere, capela din București a devenit un simbol al diviziunilor sociale și culturale din România, evidențiind dificultățile întâmpinate în reconcilierea unui trecut complex cu valorile democratice ale prezentului. Discuțiile în jurul acestui subiect continuă să fie un punct focal în mass-media și pe platformele de socializare, demonstrând că temele legate de identitate națională și memorie istorică rămân extrem de sensibile și relevante
declarația oficială a secretariatului pentru culte
Secretariatul pentru Culte a publicat o declarație oficială în care a încercat să clarifice poziția sa cu privire la proiectul capelei din București și la controversa generată de prezența figurilor legionare în picturile murale. În declarație, reprezentanții secretariatului au subliniat că finanțarea oferită nu reprezintă o susținere a ideologiei legionare, ci o contribuție la conservarea și restaurarea patrimoniului cultural național.
De asemenea, secretariatul a specificat că toate proiectele care beneficiază de sprijin financiar de la stat sunt supuse unor criterii stricte de selecție, care pun accent pe valoarea artistică și istorică, fără a susține vreo ideologie politică. Oficialii au insistat că obiectivul principal este de a proteja și promova diversitatea culturală și religioasă a României, respectând în același timp legislația în vigoare și valorile democratice ale societății.
În ceea ce privește criticile la adresa proiectului, secretariatul a afirmat că este deschis la dialog și că va considera toate punctele de vedere exprimate de societatea civilă și experții în istorie și cultură. Reprezentanții instituției au încurajat un proces mai amplu de consultare publică, care să includă dezbateri și discuții constructive, destinate să găsească soluții ce să satisfacă toate părțile implicate.
În încheiere, declarația a reiterat angajamentul secretariatului de a menține un echilibru între respectul față de istorie și necesitatea de a promova o societate incluzivă și tolerantă, subliniind că orice decizie viitoare va fi luată conform acestor principii fundamentale.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
