Războaiele, inegalitatea, schimbările climatice și inteligența artificială sunt, conform lui António Guterres, legate printr-o întrebare fundamentală: cine deține puterea și cum o utilizează?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a oferit o perspectivă diferită față de cea a secretarului general, după cum afirmă Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
În ultimul său discurs la Adunarea Generală, António Guterres a subliniat că crizele globale sunt interconectate. Războiul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială se concentrează în jurul conceptului de putere: cine o deține, cine este exclus și modul în care aceasta este utilizată.
Transformările puterii
Guterres a evidențiat trei schimbări esențiale. În primul rând, au apărut noi centre de influență economică, politică și tehnologică între state. În al doilea rând, puterea se mută de la guverne la un număr restrâns de companii și indivizi. În cele din urmă, oamenii își transferă din ce în ce mai multă putere către mașini, într-un context în care agenții AI pot acționa imprevizibil, iar armele autonome devin o realitate militară.
Aceste evoluții testează modul în care este exercitată puterea: în contextul războiului și păcii, al resurselor și oportunităților, al politicilor climatice și al tehnologiilor ce pot transforma societatea.
Viziuni contrastante asupra puterii
Discuția din acest an a avut tema „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a subliniat că instituțiile globale reflectă încă raporturi de putere și interese ce aparțin unei epoci anterioare.
La o oră după discursul lui Guterres, Donald Trump a prezentat viziunea sa asupra puterii și modul în care aceasta ar trebui folosită.
„Președintele Trump afirmă că SUA resping total orice încercare de a construi un plan globalist pentru reglementarea inteligenței artificiale, propunând ca tehnologia să fie denumită „superinteligență”.
Donald Trump, Președinte al SUA
Diferențele dintre cei doi lideri au fost evidente în abordarea lor asupra inteligenței artificiale. Guterres a inclus această tehnologie printre provocările majore ale puterii, în timp ce Trump a propus o redenumire și a minimizat riscurile asociate.
În ceea ce privește inegalitatea, Guterres a subliniat importanța accesului la oportunități și resurse. Țările în dezvoltare, afectate de datorii și excluse de la finanțare, funcționează într-un sistem creat în anii ’40, iar reforma acestuia ar trebui să se concentreze pe echitate, nu doar pe aspecte tehnice.
Trump a ignorat problema inegalității globale, concentrându-se pe reducerea bugetului ONU și pe eliminarea locurilor de muncă din organizație.
Problemele climatice și geopolitice
Referitor la climă, Guterres a descris energia regenerabilă ca o posibilitate de redistribuire a puterii, afirmând că „soarele nu aparține nimănui” și că „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump a abordat schimbările climatice doar pentru a le considera o înșelătorie promovată de adversarii săi.
Gaza a fost menționată în ambele discursuri, Guterres insistând asupra distrugerilor și nevoii de acces pentru ajutoare umanitare, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca o realizare, deși procesul este blocat.
Pe tema Iranului, Trump a discutat despre posibilitatea unui acord pentru reconstrucția țării, dar și despre „anihilarea” Republicii Islamice.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a răspuns, afirmând că țara sa a fost atacată cu tehnologie avansată, dar că nu s-a supus.
Diplomația din culise
În paralel cu discursurile publice, diplomația a continuat în întâlniri bilaterale. Trimișii lui Trump au avut discuții cu ministrul iranian de Externe timp de trei ore, iar Trump a caracterizat întâlnirea ca fiind „foarte bună”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, dar discuțiile nu au dus la un acord concret. De asemenea, propunerea de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice nu a fost finalizată.
Întâlnirile din marja Adunării Generale pot produce rezultate, așa cum s-a întâmplat în trecut cu acordurile privind armele chimice și programul nuclear iranian.
Guterres a propus un răspuns la schimbările de putere prin „multipolaritate în rețea”, un sistem în care mai multe centre de influență coexistă. ONU rămâne un loc unde liderii se pot întâlni și discuta, chiar dacă nu ajung la un compromis.
El a încheiat cerând ca puterea legii să primeze asupra legii celui puternic, subliniind provocările cu care se confruntă organizația în viitor.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
