Politica bazată pe resentimente a câștigat teren în estul Germaniei, iar vest-germanii sunt, de asemenea, confruntați cu întrebări provocatoare.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a acordat un interviu care a stârnit un mare interes, având ca titlu „Multor vest-germani le-a ajuns cuțitul la os”. Acesta a fost adresat în special est-germanilor care se simt indignați și sunt dornici să voteze AfD din resentimente față de vest.
Brechtken a subliniat că neplăcerile exprimate de est-germani, care persistă de 36 de ani, sunt acum mai mult emoționale decât raționale, sugerând o lipsă de onestitate în evaluarea lor. El a declarat că vestul Germaniei a demonstrat, în ultimele decenii, că înțelege democrația și știe să combată extremismul, în timp ce est-germanii au o tendință istorică spre soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, se întreabă cât din afirmațiile lui Brechtken sunt fapte istorice și cât reprezintă păreri personale, dar recunoaște că există un adevăr în observațiile sale.
AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est
Furia est-germanilor, popularitatea AfD și recentul succes al extremiștilor în Saxonia-Anhalt subliniază necesitatea de a reaminti anumite fapte istorice. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar mulți dintre conducătorii săi provin din landuri vestice. Este esențial să ne întrebăm nu doar ce anume atrage estul Germaniei spre AfD, ci și de ce anumiți vest-germani au ales să sprijine un astfel de partid și să dezvolte activități în est.
Landurile din vest, care susțin că au realizat denazificarea și au preluat o cultură a memoriei, trebuie să analizeze motivele pentru care fascinația față de extremismul de dreapta continuă să existe. Este necesar să ne întrebăm de ce nu există structuri eficiente care să contracareze aceste tendințe.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
În 1989, est-germanii visau la o combinație între socialism și capitalism, dar reunificarea nu a fost întotdeauna văzută ca o opțiune dorită. Procesul rapid de reunificare a fost perceput ca o gestionare defectuoasă, cu decizii impuse. Privatizarea prin agenția Treuhand a dus la pierderea a 94% din companiile est-germane în favoarea investitorilor din vest, iar rata șomajului a crescut dramatic.
Protestele din anii 1990-1991 nu au fost îndreptate împotriva propriului guvern, ci împotriva vestului, perceput ca un ocupant. Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă se teme de o nouă revoluție în Germania de Est, subliniind tensiunile din acea perioadă.
Astăzi, est-germanii, care s-au simțit tratați ca niște copii sub tutela vestului, au crescut și își amintesc de trecut. Ulrich Siegmund, un politician AfD din Saxonia-Anhalt, a subliniat că rezultatul recentelor alegeri demonstrează că locuitorii nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul
Una dintre marile promisiuni ale AfD este recâștigarea controlului, iar recentul succes în Saxonia-Anhalt a fost văzut ca o formă de revanșă. Mesajul transmis de partid a fost că est-germanii contează și că cineva le pasă de ei, ceea ce a rezonat profund cu alegătorii.
Mulți alegători nu cunosc detaliile programului AfD, dar se simt auziți și văzuți. Siegmund a organizat campanii populare, care au inclus distracție și socializare, ceea ce a creat un sentiment de comunitate în orașele afectate de depopulare.
Aceasta nu înseamnă că AfD va îmbunătăți situația în est; scopul său a fost să ofere atenție și validare alegătorilor, iar în acest moment, acest lucru este esențial.
Orice va urma, toată lumea a știut
AfD a fost fondat de vest-germani și sprijinit de est-germani, având acum ambiția de a obține puterea la nivel național. Ideile promovate de partid reflectă prejudecăți vechi, care au fost considerate inacceptabile în trecut. Este o problemă care afectează întreaga națiune și ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean.
Un vot pentru AfD este un vot pentru un set de convingeri care, în ciuda nemulțumirilor legitime, conține dorința de a fi văzuți și auziți. În concluzie, jurnalista subliniază că toți ar trebui să fim conștienți de ceea ce se întâmplă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
