• Repoziţionarea ONG-urilor sau fundaţiilor în întreprinderi sociale

    În cadrul Incubatorului de idei de afaceri cu impact social, echipa Social Impact Award propune o componentă de Field Visits şi explorare a modelelor din spectrul antreprenoriatului social deja existente în România, prin care tinerii care lucrează la dezvoltarea de idei de afaceri sociale să observe și să identifice, hands-on, provocări și tendințe ale ecosistemului de antreprenoriat social din România.

    Echipele finaliste Social Impact Award au fost în vizită la cafeneaua, hostelul şi adăpostul de noapte pe care Organizația Umanitară CONCORDIA le coordonează, cu scopul de a descoperi mai multe direct de la oamenii care fac posibile numeroasele activităţi de sub umbrela CONCORDIA. În acest context, ne-au fost gazdă Bogdan Lungu, manager cafenea şi hostel CONCORDIA şi Fabian Robu, voluntar, ulterior angajat CONCORDIA, încă de la începuturile sale.

    Organizaţia umanitară CONCORDIA reprezintă o destinaţie interesantă de explorat, tocmai din punctul de vedere al devenirii şi îmbinării misiunii sociale cu iniţiativele economice lansate pentru a susţine pe termen lung cauza umanitară pentru care aceasta luptă.

    Într-un articol din Devex International Development, o întreprindere socială şi platformă media destinată comunităţii de dezvoltare globală, este evidenţiată nevoia de repoziţionare a ONG-urilor sau fundaţiilor în întreprinderi sociale:

    Este timpul să ne dăm seama că ONG-urile trebuie să devină mai independente de guverne, rezistente din punct de vedere financiar și responsabile pentru activitățile lor. Toate acestea necesită o mișcare de la modelul tradițional de afaceri al ONG-urilor la cel al unei întreprinderi sociale. Această schimbare, mult mai ușoară decât este adesea percepută, a început și are potențialul de a observa sectorul de dezvoltare devenind mai eficient în acordarea ajutorului în întreaga lume.

    (Chris Meyer zu Natrup, 2014)

    Cu două iniţiative de business lansate în mai puţin de 1 an, un hostel şi o cafenea și alte două structuri de 7 (Brutăria CONCORDIA) și respectiv 2 ani (CONCORDIA Agricultura), CONCORDIA reprezintă un model complex de a face bine şi a acţiona în vederea soluţionării numărului încă destul de mare al copiilor instituţionalizaţi în România şi al reintegrării acestora în societate.

    Organizaţia CONCORDIA este una dintre primele forme de sprijin pentru mii  de copii ai străzii, număr direct influenţat de căderea comunismului din ‘89.

    În decursul timpului, “CONCORDIA şi-a adaptat modelul la nevoile societăţii”, spune Fabian Robu, implicat în organizație încă din 1993.

    Această adaptare şi regândire a modelului de intervenţie reies prin diversitatea programelor de sub umbrela CONCORDIA – de la Centre de zi pentru copiii și familiile sărace, servicii de adăpost pe timpul nopţii unde oamenii străzii pot veni pentru o supă caldă, dușuri, tratamente medicale sau îmbrăcăminte, ori iniţiative de profesionalizare a tinerilor şi pregătire a lor pentru piaţa muncii printr-o şcoală de meserii până la implicarea acestora în proiectele de economie sociala lansate de CONCORDIA:

    Agentul de curățenie de la hostel este un tânăr beneficiar care locuieşte într-unul dintre apartamentele sociale CONCORDIA. Are un mic handicap, însă este cel mai bun angajat de până acum.

     remarcă Bogdan Lungu, manager hostel şi cafenea CONCORDIA.

    Provocările unui business social care implică în derularea activităţilor sale economice direct beneficiarii sunt destule. Bogdan Lungu, listează ca principale provocări cu care se confruntă tinerii pe care îi are sub coordonare în cadrul hostelului: responsabilizarea în relaţia cu clientul şi capacitatea de a soluţiona probleme. În acelaşi timp, misiunea socială a întreprinderii aduce şi avantaje afacerii în sine:

    Clienţii încep să cunoască ce este în spatele acestui hostel, lasă comentarii despre ce se întâmplă aici la hostel şi de atunci ne vin din ce în ce mai mulţi clienţi, cunoscând deja o bucată din organizaţie.

    Bogdan Lungu, manager hostel şi cafenea CONCORDIA

    Astfel, impactul pe care îl are CONCORDIA şi calitatea ajutorului acordat tinerilor dezavantajaţi creşte – de la şcoală de meserii și job coaching la integrare pe piaţa muncii:

    Şcoala de meserii s-a extins în toată ţara. Avem colaborări cu Direcţia de protecţie a copilului. Aceştia ne recomandă tineri, iar noi îi implicăm în cursurile de calificare: bucătar, brutar, tâmplar, lucrător în agricultură, urmând să le găsim de muncă. Nu avem tineri câte locuri de muncă sunt.

    Fabian Robu, angajat CONCORDIA

    Din conversaţia cu echipa CONCORDIA am identificat ca provocare principală a beneficiarilor capacitatea lor de a se adapta la un mediu structurat, mai ales în cazul acelora care vin direct de pe stradă. Sunt cazuri în care aceştia se reîntorc în stradă. Chiar şi după ce beneficiarul are un loc de muncă asigurat: “Unii dintre ei nu sunt pregătiți să păstreze acel loc de munca”, ne spune Fabian.

    În aceste cazuri angajaţii CONCORDIA continuă să creadă în beneficiarii lor şi înţeleg problematica de ansamblu şi parcursul lung de care soluţia la acest tip de problemă are nevoie. În acest sens, departamentul de job coaching sprijină tinerii să identifice nevoile pe care le au de fapt:

    Spre deosebire de centrele de plasament, la CONCORDIA nu există limită de vârstă – atât timp cât tinerii sunt implicaţi într- o formă de învăţământ, curs etc. ei îşi pot urmări visurile, fiind sprijiniţi de CONCORDIA.

    Fabian Robu, angajat CONCORDIA

    Beneficiarii CONCORDIA au cazurile analizate de către o comisie multidisciplinară formată din psiholog, asistent social, asistent medical, şi sunt sprijiniți în creionarea unui parcurs în viaţă. Traseul minuţios, presărat cu suişuri şi coborâşuri, al reintegrării tinerilor instituţionalizaţi reprezintă pentru CONCORDIA provocarea la care aleg să răspundă de fiecare dată diferit, adaptat la nevoile beneficiarului. Interacţiunea cu beneficiarul şi cu contextul social în care activezi, pune organizaţiile în situaţia de a îşi regândi modelul pe care îl aplică şi a se autodescoperi ca model de intervenţie.

    ONG-urile pot deveni înterprinderi sociale şi demara iniţiative economice cu scopul de a se auto-susţine economic, susţinând astfel, independent de donaţii sau fonduri, misiunea socială de care sunt mânate.

     

    Referințe:

    https://www.devex.com/news/from-ngo-to-social-business-why-and-how-84259

    Chris Meyer zu Natrup is the founder and director of MzN International, a development consulting firm that provides innovative advice and business support to NGOs and international organizations. Together with his team, he researches how innovation and business principles can move the sector to become more sustainable, efficient and effective. He trained as a chartered accountant and holds a master’s degree in international relations. Chris regularly writes about innovations in global development and aid on his blog, www.mzn.ac